macau ionut gabriel

26

Posted on

Nu am mai scris de foarte mult timp. Am avut 2 motive: nu aveam ce sa spun si aveam prea mult de spus.

Stiu ca ma contrazic, dar exact asa a fost. Au fost momente in care am avut 0 lucruri de transmis. Apoi am o perioada in care chiar s-au intamplat foarte multe lucruri. Si eram de-a dreptul prea emotionat pentru a scrie. Mi-a fost dor sa scriu si am ales tocmai ziua de azi, pentru ca apele s-au linistit si sunt pur si simplu mai fericit ca de obicei.1

Am un nepot acum. Nu stiu daca v-am spus asta, dar asta este unul dintre lucrurile frumoase de care ma bucur. Mie unul nu imi plac copiii, pentru ca mi se par ca iti distrug rutina si toate lucrurile de care te bucurai inainte. Dar pentru ca nu il cresc eu, pot sa ma bucur de scurtele momente in care suntem impreuna. Este ceva nemaipomenit sa vezi primele clipe si bucuria unuia care de abia porneste in viata.

Am castigat un nepot, dar am pierdut o bunica. As putea sa mint si sa spun ca am fost devastat, dar aici nu mint. Am primit vestea cu stoicism, dupa saptamani in care bunica mea a stat intr-un spital. Dupa mine a fost o eliberare dintr-o soarta pe care nu as dori sa o incerce nimeni. M-a socat insa moartea ca fenomen. Dintr-o femeie joviala si plina de povestiri cu talc sa ramana un trup inert. Sa o vezi in prag de fiecare data cand o vizitezi si apoi sa vezi o casa goala, ce nu iti transmite nimic si de care nu te mai leaga absolut nimic.

Si ajungem in prezent. A trecut jumatate de an si parca a zburat. Fiecare zi a avut nervi, munca si realizari. Proportiile nu sunt mereu egale intre cele 3, dar cateodata nu mai tin cont de asta. Inca astept ceva senzational pentru a ma scoate din rutina, dar mi-am dat seama ca viata asta nu este chiar asa de rea. Ma surprind oamenii in fiecare zi; unii cu prostia lor, altii cu daruirea lor. Partea buna este ca nu ma plictisesc.

Astazi mai mult ca niciodata am vazut ca uneori ma axez prea mult pe lucrurile negative. Pentru asta va multumesc.

P.S. Nu incepeti cu “si tu?…cand un copil”. :))

Best and Worst.

Posted on

It was the best of times, it was the worst of times.

Foarte mult timp mi s-a parut ca fraza asta este un non-sens. Pana acum ceva timp, pana cand mi-am dat seama ca traiesc si eu exact aceste cuvinte.Am ajuns intr-un punct in care imi dau seama ca imi este bine si ca nu imi este chiar bine.

Sunt fericit pana peste masura pentru anumite aspecte din viata mea. Nu cred ca au fost momente mai minunate, daca stau sa ma gandesc. Au aparut intamplari si evenimente ce ma fac sa ma gandesc cu bucurie la viitor. Este probabil pentru prima oara in care in mintea mea viitorul nu este o tesatura fara cap si coada.

Si pe urma apare partea mai putin fericita. Care daca as putea spune, este ca norul acela din desenele animate, ce ma urmeaza peste tot. Chestia este ca nu am deocamdata o umbrela. Si sunt cam plouat mereu, tinand cont ca nu vad soarele la orizont. Este o parte din mine ce simte ca inca nu sunt bine. Ca am nevoie de mai mult.

Dupa ce am scris toate astea imi dau seama ca  Charles Dickens m-a inteles perfect acum mai bine de 100 de ani 🙂

Bring it!

Posted on

Anul asta a fost ciudat tare; plin de contradictii.43de43996b1c85f2d7efae663a2d3a0a

Au fost luni ce pareau atat de lungi incat aveam impresia ca sunt in Ziua Cartitei. Si cu toate astea Revelionul a venit atat de repede incat imi aduc aminte perfect ce faceam acum un an, pe vremea asta.

Am iubit si am urat cu aproape aceeasi intensitate, am fost nervos peste masura ca apoi sa am lungi perioade de apatie.

Am gasit oameni frumosi ce mi-au aratat cat de mult poate insemna o conversatie sincera. Am lasat in spate prieteni ce pur si simplu nu si-au gasit timp pentru o pauza de tigara in viata lor.

Am simtit tragedia alaturi de o tara si am vazut oameni revoltati in strada ce isi doreau aceleasi lucruri ca si mine.

Nu stiu cum va arata 2016 si sincer nici nu mi-as dori sa aflu, daca s-ar putea cumva. Am ajuns intr-un punct in care chiar imi place viata, cu toate rahaturile pe care le mai primesti din cand in cand. Nu prea conteaza cine este langa tine, atat timp cat tu te simti bine in pielea ta. Daca iubesti pe cineva cu adevarat este un plus, daca nu…nu iti da cu minus 🙂

Vad ca multi asteapta lucruri mari de la 2016. Sa-i duca la sala, sa ii tina la dieta sau sa renunte la tigari. Eu nu cer nimic. Sa vina cu tot ce are, bun sau rau.

No love, just condoms

Posted on

M-am abtinut mult sa scriu postarea asta. Nu pentru ca ar fi ceva extraordinar si am tot rafinat textul. Motivul principal a fost  modul in care unii oameni ar putea percepe ce scriu eu aici. Nu am vrut sa fiu considerat etalon pentru oamenii de varsta mea sau sa se creada ca am facut-o din lipsa de respect pentru sexul opus.hqdefault

La inceputul anului am avut o mica problema, cine a tot citit blogul (multumesc pe aceasta cale) stie despre ce vorbesc. Si dupa momentul asta am zis ca cea mai buna solutie ar fi sa nu ma indragostesc asa usor. Sa vad daca poti sa stai intr-o relatie fara sa iubesti. Usor de zis, greu de facut dupa mintea si istoricul meu.

La prima ocazie aparut am spus da si am stat cu cineva care ma atragea pur fizic. Nu am tinut cont de inteligenta, compatibilitate emotionala si alte chestii siropoase. Si am stat cu ea vreo 3 luni, in care am facut tot ce as fi facut cu cineva la care as fi tinut mult mai intens. Apoi au mai urmat cateva fete cu acelasi atribut si aceeasi implicare din partea mea.

Nu s-a intamplat ca in filme, cand te indragostesti pe masura ce timpul trece. Doar te obisnuiesti ca cineva sa te sune, sa vorbeasca despre banalitati si sa faca sex cu tine. Stiu ca par ca un porc acum, in ochii femeilor. Tin doar sa spun atat: nu am spus niciuneia “te iubesc” si nici nu i-am promis luna de pe cer. Am mers din inertie mai departe in relatie, pana la sfarsitul ei. Poate unele dintre ele si-au dat seama de asta, in timp ce unele nu au fost asa istete.

Ai crede ca nu poti sa traiesti asa, din relatie in relatie, fara 100 % implicare. Surpriza a fost ca am putut. Poate au fost momente in care am regretat ca nu pot sa port o discutie foarte serioasa in care sa ma confesez , dar am trecut destul de repede peste neajunsurile astea.

Cred ca am vazut destule casnicii lipsite de iubire, tinute impreuna doar de copii si de obisnuinta. Aveam impresia ca m-as sufoca intr-un astfel de angajament. Se pare ca tine doar de cat de mult esti tu dispus sa lasi de la tine. Sa iti cobori asteptarile si sa pastrezi o parte din mintea ta ascunsa. Sa nu te astepti la intelegerea din priviri si semnificatii pentru gesturi mici.

Chat. Videochat.

Posted on Updated on

Acum cateva zile zile m-a sunat o prietena. Ma rog, este mult spus o prietena, ci o cunostiinta. Stiti voi, nici nu prea vorbesti cu ea, dar parca ti-ar parea rau daca ai auzi ca a murit.

http://cache.bzi.ro/cache/1/77/s560x316_videochat.jpg
http://cache.bzi.ro/cache/1/77/s560x316_videochat.jpg

Era foarte agitata si a spus sa ne intalnim, pentru ca nu prea vrea sa vorbeasca la telefon. In afara de oamenii care vand iarba, nu prea stiu oameni ce se rusineaza sa vorbeasca la telefon. Oricum, am zis sa vad cum sta treaba. Ne-am intalnit la o cafenea si acolo am avut de asteptat vreo 10 minute pana a putut sa intre in subiect.

Fata face videochat. Asta era problema si ii era cam rusine sa o spuna. Problema si mai mare era ca  cineva din familia extinsa  pe net  a dat un Google Search, a aflat si a amenintat-o ca spune parintilor ce face iubita lor odrasla. Si pentru ca se pare ca ma pricep la calculatoare si stiu sa navighez pe internet, ea dorea ca eu sa ii sterg toate profilele si tot ce aparea pe internet.

Fiind o leaca insensibil, m-a bufnit rasul la o asa grozavie. Sa stergi de pe internet ceva legat de videochat! Pentru ea a parut simplu la inceput. A blocat tara noastra si inca cateva ce au comunitati mari de romani si era sigura ca nimic rau nu se va intampla. A fost greu sa ii explic ca sa stergi ceva de pe internet este foarte greu, iar blocatul acela al tarii este o joaca de copil pentru cineva care a navigat pe net. A plecat de-a dreptul cu ochii in lacrimi pentru ca nu stia ce sa faca.

Si pentru ca tot am oameni ce intra la mine pe blog cautand cuvantul videochat ( habar nu am de ce) am zis sa dau cateva mici sfaturi pentru cei care au ales aceasta nobila meserie. Asta pentru ca tot este in floare fenomenul si problema ei nu cred ca este singulara. Mi-ar parea rau ca cineva sa spuna parintilor, cand tu ai ales sa ascunzi asta. Este decizia fiecaruia de a spune adevarul se de a il ascunde.

  • Blocatul unei tari- In teorie suna grozav, in practica daca ai folosit un proxy poti sa vezi orice. Proxy-urile schimba adresa IP si tara de provenienta a acestuia, trecand peste orice blocaj.
  • Sters profil – Poti sa stergi un profil, dar urmele acestuia raman. Poze, nume si video raman pe net pana la adanci batraneti. Teoretic ii poti cere Google-ului sa iti stearga rezultate la cautari, dar acestia au nevoie de linkuri si un motiv intemeiat. Si nici atunci nu le aproba pe toate. Ca sa nu mai vorbim ca odata ce ti-ai facut un profil alte zeci de site-uri au preluat informatiile tale.
  • Bani- Toate site-urile de profil se lauda cu mii de euro castig. Si chiar daca la noi videochatul este legal, banii nu sunt asa multi dupa cum am aflat. Pentru ca sunt zeci daca nu sute de mii de persoane ce fac acest lucru. Fie trebuie sa fii de-a dreptul special/a, fie sa ai o mare vechime in bransa. Tot de bani legat, daca nu ii declari si cineva face un control la firma unde lucrezi faci evaziune fiscala.
  • Poze – Femeile sunt mandre de ele si pozele profesionale, pentru videochat, le posteaza pe Facebook. Daca cineva da un Google Search, ti-a gasit profilul. Asa ca modestia nu strica in cazul asta.
  • Nume – Nu stiu de ce, dar lumea pare sa isi foloseasca numele de pe Facebook. Pai zau acum, nu ti-ai cautat niciodata numele pe Google? De ce ai crede ca cineva care te cunoaste nu ar face acelasi lucru?
  • Site- Daca tot ai ales sa faci videochat si nu vrei sa afle lumea, dintr-un motiv sau altul, intreba ce se cere atunci cand cineva intra pe site. Ii cere logare, este mai sigur. Ii cere contul bancar atunci nu mai intra fiecare nataflet.

Asa ca dupa sfaturile astea, sper sa nu mai am parte de cunostiinte care nu stiu sa isi faca un cont de videochat.

P.S. Nu, nu va spun cine si nici numele sub care apare ea.

P.P.S. Nu am atins problema moralitatii pentru vorbim de oameni ce au 18 ani si au luat o decizie. Consecintele pentru fiecare decizie le suporta persoana care le ia.

Rai

Posted on Updated on

Muntii se vad in departare, acoperiti permanent de zapada si uneori de cate un nor alb ce parca ar vrea sa se aseze, obosit de lungul drum.

Dar nu simti frigul caci aici, in vale este cald. Iarba verde iti ajunge pana la brau. La fiecare pala de vant, iarba tresare, parca dansand pe un cantec ce doar ea il poate auzi. Printre aceste valuri de iarba se gasesc presarate flori colorate, cu un miros ce pare sa urce spre ceruri. Zeci de fluturi zboara de la una la alta, infrumusetandu-le.shangri_la_by_deinha1974

Si oricat ai merge prin aceste taram, picioarele tale nu obosesc niciodata. Zilele si noptile se scurg dulce, fara sa iti rapeasca frumusetea sau puterea. Mananci, dar nu iti este niciodata foame. Ai doar o sete de a descoperi ceva nou in fiecare zi. Si in fiecare zi gasesti ceva nou. Astazi un rau cu apa rece si limpede, plin de pesti de toate formele si marimile. Maine o padure tropicala, locuita de animale ciudate ce sar din creanga in creanga.Urmatoarea zi o planeta diferita de cea natala. Niciodata nu vezi ceva vechi decat daca iti doresti asta.

Noptile sunt dulci si nu iti aduc somnul acela dat de oboseala. Cerul se intuneca incetisor si apar stelele si lunile. Daca o stea straluceste puternic, doar trebuie sa ridici degetul spre ea si o sa vina mai aproape de tine. Ii poti vedea lumile ce se misca in jurul ei sau poti sa vezi cometele stralucind in lumina astrului.

Cei dragi tie nu sunt departe, ajungand la ei doar gandindu-te ei. Fiecare sta intr-un alt loc, diferit de al tau, construit de ei pentru linistea lor.

Niciodata nu ai fost mai linistit, mai impacat cu tine si cu tot ceea ce exista.

P.S. Am scris pentru ca cineva m-a intrebat cum ar arata Raiul pentru mine. Nu intentionez sa ii jignesc pe altii ce isi imagineaza coruri de ingeri. Este Raiul meu.

P.P.S. Cum arata Raiul tau?

The moth and the torch

Posted on

Molia zboara in aerul rece al noptii cautand ceva. Nici ea nu stie prea bine, ce dar noaptea este inca tanara si are timp sa isi dea seama. Va recunoste cand se va afla in fata ei.767dd36fc00be0198306b3e1d2e1fcf1

Desi incearca sa pastreze o directie, vantul ii face probleme, impingand-o cand intr-o parte, cand in alta. Zborul este dificil in conditiile astea. Uneori este aruncata in spate si astfel trebuie sa o ia de la capat si sa parcurga iarasi aceeasi portiune de drum.

Face asta de ceva timp si a obosit. Tocmai cand vroia  sa se aseze undeva, la adapost, renuntand la calatoria asta plina de primejdii, ochii vad ceva in departate. O lumina ce o atrage atat de mult incat uita de tot ce gandise pana acum. Aripile sunt iarasi usoare si obstacolele nu mai par atat de dificile, avand in fata o asemenea minunatie.

Cu fiecare minut este mai aproape si lumina se mareste. Este atat de frumoasa! Molia se opreste si admira lumina. Ii ocupa toata mintea si tot ceea ce mai vede este lumina din fata. Dar pe masura ce timpul trece, micuta insecta isi da seama ca lumina nu are si caldura. Este o lumina falsa, ce doar straluceste fara sa ofere nimic. Amaraciunea pune stapanire pe molie si se indeparteaza de punctul de lumina, lasand in urma admiratia ce i-a purtat-o. Si de-a lungul noptii , molia mai intalneste astfel de bulgari de lumina si de fiecare data se umple de speranta. De fiecare data lumina sterila i le distruge.

Zorii incep sa se apropie, o simte cu tot corpul. Cu ultimele puteri se indreapta spre o casa veche, plina de ascunzisuri. In gradina plina de flori molia epuizata vede ceva stralucitor. Ar vrea sa se duca, dar nu mai are forta in aripi. Asteapta o pala de vant si planeaza pe ea. Ultima farama de energie in aripi si ajunge langa lumina. Si se uita la ea, cuprinzand-o cu privirea. Caldura este blanda si jocul focului enigmatic este hipnotizant.

Molia se apropie si mai mult si isi da seama ca a gasit ceea ce cauta. Cu cat se da mai aproape cu atat creste convingerea ca asta cauta. Focul ii face parca un semn si aripile se deschid inca o data, iar molia se indreapta spre lumina. In timp ce aripile ii fumega stie ca a gasit in sfarsit ce cauta.

P.S. Evident moliile adevarate nu sunt kamikaze.