Cartea vietii mele

Posted on Updated on


Imi place sa cred ca viata este ca o carte. Are un narator supranatural, atotstiutor ce nu se implica si doar priveste cum se desfasoara actiunea. Asculta rugile , dar nu le indeplineste.  Aude cum il negi si il terfelesti dar nu te pedepseste. Stie ca ai firul tau  mai are de parcurs capitole in carte.

luttrell pages

Da, sunt si capitole in cartea asta a vietii. Unele au scris marunt si uniform, ce arata monotonia, rutina si lucrurile banale care ti  se intampla. Fara ele cartea ar fi doar intamplari fara cap si coada. Scrisul acesta marunt leaga cartea si chiar daca de multe ori pare plictisitor ,in el gasesti detaliile ce te formeaza pe mine. Arata cum gandesti, ce iti place si ce urasti cu intreaga fiinta. Totul sta in detaliile mici pe care ai face bine sa le observi in aceste lungi parti ale cartii.

Apoi vin capitolele scrise cu litere mari, aurii. Cu o caligrafie impecabila, demne de o carte medievala, ele arata punctele tale cele mai inalte. Scurte, dar pline de inedit, de dragoste intensa sau durere inimaginabila, partile acestea din carte sunt scaparea din normalitate. Doua – trei pagini, nu mai mult in care ai schimbat ceva. Pe tine, pe altii sau povestea in sine. In aceste capitole esti asa cum ai vrea, fara secrete, fara masti. Erou, printesa sau dragon…

Dar singura constanta in aceasta carte este ca aceste capitole au un inceput si un sfarsit.  Unele incep frumos, ca un adevarat basm si se termina cu o tragedie, umpland paginile de lacrimi. Altele incep din cenusa si pe masura ce urmezi povestea, se scutura ca un cal rapciugos ce devine un armasar stralucitor,  uimindu-te si pe tine, personajul principal.

Sunt insa si capitole pline de duiosie, incercari , iubire, ce te fac sa crezi ca o sa reusesti. Si crezi asta pana la ultima pagina, cand iti dai seama ca totul a fost in zadar. Tu nu esti Fat-Frumos si ea nu este printesa ta, desi o vreme ai crezut asta. Aici capitolul se incheie, dar spre deosebire de altele nu ai nici lacrimi in ochi, nici cenusa pe maini. Ai un zambet ciudat si un gand de multumire spre narator, pentru ca te-a lasat sa parcurgi capitolul asta. Ati fost doi la inceput si acum fiecare incepe un nou capitol . Intr-o carte diferita.

Advertisements

2 thoughts on “Cartea vietii mele

    Ana Irina said:
    29 December 2013 at 14:54

    Frumos… Multe persoane se gandesc despre ele la persoana a treia uneori, ca si cum ar face parte dintr-un roman. Asa face si un personaj al lui John Braine…

    Like

      macau ionut responded:
      29 December 2013 at 14:59

      Multumesc! M-ai facut curios si probabil o sa il caut:))

      Like

Hai bine... comenteaza.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s