Past year me

Posted on


Stiu ca blogul meu nu este o lectura tocmai placuta. Plin de regrete, negativism si senzatii neplacute. Nu este ceva nou pentru mine, pentru ca eu chiar simt toate astea cand scriu si recitesc postari din urma. Nu o fac pentru vizite, pentru a juca un rol de victima sau pentru placerea mea masochista. Uneori chiar ma gandesc la oamenii ce au dat like paginii de Facebook sau au dat follow pe blog. Imi pare bine ca unii au fost acolo langa mine si au citit fara sa judece. Dar ma trece si un sentiment de tristete, pentru ceilalati ce s-au regasit in ce am scris eu.

dark-side-of-me-rgb

Nu este ceva placut sa ai toate chestiile astea in tine, o stiu din experienta. Dar sa gasesti altii ce au aceleasi probleme, sau chiar mai mari si au intrat aici poate pentru o rezolvare…este de-a dreptul nedrept. Pentru ei, pentru mine, pentru noi. Cred insa ca am invatat un lucru pana acum: viata nu este dreapta.

Anul acesta am trecut prin toate starile posibile, la intervale atat de scurte, inca totul a fost un amalgam de sentimente si impresii.  Am avut perioade cand totul era atat de bine incat credeam ca visez. Apoi, inevitabil au aparut si perioadele mai putin placute. Cu saptamani negre in care, inconjurat de oameni m-am simtit atat de singur incat imi venea sa ma asez undeva si sa raman acolo. Sa porti o masca pe fata este de-a dreptul epuizant si aveam zile in care, fizic , eram obosit de efortul de a ma purta normal.

Ma repet, nu vreau sa ma victimizez, dar uneori m-am temut. Pentru mine si pentru viitorul meu. Pur si simplu nu erau motive sa merg inainte. Si modul asta de gandire iti joaca feste. Era iadul meu, personal. Cred ca Iadul, daca exista, asa ar arata. Fara focuri, smoala sau fum ci doar eu cu gandurile mele cele mai negre.

Dar am trecut, nu stiu cum, peste asta.  O zi dupa alta, pana cand am simtit ca ceva merge spre bine. Nici acum nu as putea spune ce.  Nu sunt nici mai fericit, nici mai suparat. Daca as cauta un cuvant care sa descrie perfect cred ca ar fi impacat. Cu mine sau cu lumea, oricare poate fi raspunsul.

Si am o convingere. Ca o s-o gasesc. Astazi, maine sau poate la 80 de ani. Dar va fi cea care ma intelege cu adevarat.

Advertisements

Hai bine... comenteaza.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s